Orhideele se afla printre cele mai iubite si mai daruite flori. Cu totii am avut macar o data o orhidee in casa. Despre inmultirea acestora trebuie sa stiti ca o puteti face acasa fosrte usor, singuri, fara niciun fel de costuri.
Fiind vorba de specii exotice, inmultirea naturala, prin seminte, este foarte greu de realizat la clima din Romania, mai ales in apartament.
Mai exact, semintele de orhidee sunt foarte sensibile si cu greu germineaza in pamantul de la noi, chiar daca luam pamant special, clima nu este de partea noastra.
Dincolo de aceasta sensibilitate a semintelor, obtinerea acestora poate fi asteptata si 4-5 ani de la prima inflorire a plantei. Daca in laboratoarele de specialitate se practica inmultirea orhideelor prin seminte si fertilizarea acestora din urma prin tehnica „in vitro”, pentru un cultivator de rand, inmultirea acestor plante prin seminte aproape ca iese din calcul.
Din fericire insa, exista si alte metode mai accesibile.
1.Inmultirea prin „pui”
Numita si inmultirea prin keiki, este cea mai eficienta metoda de inmultire a orhideelor. Acesti pui sau keiki sunt mici plante care se dezvolta pe tulpina florala a plantei-mama. Daca atmosfera este suficient de umeda, aceste formatiuni vor emite si radacini si vor deveni foarte usor de desprins de pe tulpina.
Daca acest lucru nu se intampla (adica daca nu au emis radacini), atunci putem sa ii stimulam noi sa o faca.
Astfel, vom inveli punctul de contact dintre keiki si tulpina intr-un „bandaj” cu turba pentru orhidee, iar ghiveciul il vom aseza intr-o tavita cu pietris umed.
Vom avea grija ca in permanenta pietrisul sa ramana umed, astfel incat vaporii de apa sa invaluie planta intr-un microclimat propice.
De asemenea, pe toata aceasta perioada, planta va beneficia de caldura, lumina si umiditate. Dupa cateva saptamani de la aplicarea acestui tratament, puiul ar trebui sa dezvolte radacini.
Cand radacinile ating aproximativ 5 cm, e semn ca putem monta puietii de pe tulpina plantei-mama in propiul ghiveci. Ghiveciul va fi umplut cu pamant de flori special sortat pentru orhidee (se gaseste la florarii), va avea gauri laterale si va fi dintr-un plastic transparent. Astfel am obtinut o noua orhidee.
2. Dar ce ne facem daca soiul de orhidee pe care il avem nu dezvolta pui?
In acest caz ne vom orienta spre o alta modalitate de inmultire si anume divizarea tufei.
Metoda se foloseste doar in cazul plantelor mature (si evident la soiurile care formeaza tufa) care formeaza minim cinci pseudobulbi (niste formatiuni asemanatoare bulbilor). Se face odata cu mutarea plantei intr-un alt ghiveci (operatiune care se face periodic, la 2-3 ani). Lastarii tineri se despart de planta-mama, cat mai fin cu putinta, si se transplanteaza in ghivece separate.
Divizarea se face cu ajutorul unui cutter bine ascutit si curat. In timpul operatiunii se va avea grija sa nu fie ranite radacinile si pseudobulbii, nu vom trage tare de planta atunci cand o scoatem din ghiveci si nici nu vom face miscari bruste. Este cea mai simpla metoda de inmultire a orhideelor. Dar si aici, ca si la inmultirea prin „pui” ne lovim uneori de un obstacol insurmontabil: orhideea noastra nu formeaza tufa.
3. Si iarasi vom fi nevoiti sa ne indreptam atentia spre o alta modalitate de inmultire si anume butasirea orhideelor.
Inmultirea prin butasi este cea de a treia posibilitate aflata la indemana horticultorului amator si se bazeaza pe capacitatea de regenerare, specifica regnului vegetal. Butasii sunt gata de mutare in propriul ghiveci cand au cam 20-30 de cm lungime si au format propriile radacini aeriene.
Daca sunt mai mici sau nu au format radacini, atunci nu ii vom muta direct in ghiveci, ci ii vom pune intr-un vas cu apa, undeva la lumina si caldura. Dupa cateva zile vor incepe sa apara radacini, iar cand acestea vor avea in jur de 5 cm, atunci le putem muta in ghiveciul definitiv.
Butasii pot fi obtinuti si din bucati de tulpina, suficient de lungi incat sa cuprinda 2-3 noduri.