Floarea Paştelui sau Anemona – ingrijire si beneficii

Aşa cum sărbătoarea Crăciunului are o floare care îi poartă numele, şi Paştele a dat nume unei plante – Păstiţa sau Floarea Paştelui. Pentru că este foarte frumoasă, planta este des folosită în decorarea grădinii. Totodată, de istoria acestei plante ţin şi cîteva lucruri interesante, despre care e bine să ştiţi înainte de sărbătorile pascale:

1. De ce poartă acest nume

Un naturalist care a studiat vreme de peste trei decenii această plantă, cunoscută cu denumirea ştiinţifică de Anemone nemorosa, a stabilit că perioada ei de înflorire este între 16 martie şi 22 aprilie, adică exact în perioada cînd, de regulă, este sărbătorit Paştele. Altă legendă consemnează că anemonele au apărut din lacrimile Maicii Domnului, cînd aceasta plîngea la crucea lui Iisus, în momentul răstignirii. Cînd a văzut florile, Iisus a rugat-o pe Maica Domnului să culeagă aceste flori și să le arunce în cele patru zări. Ea i-a îndeplinit dorinţa, iar vîntul le-a împrăștiat pe tot pămîntul, prin codri şi lunci. Din acest motiv, legenda mai spune că anemonele apar primăvara, iar credincioșii le culeg și le duc la biserică de Paști. În unele zone, planta este cunoscută şi cu denumirea de găinuşe, oiţa, păscuţa, turculeţ, floarea-oştilor, floarea-păsărilor, floarea-vîntului sau pîinea-paştelui. 

2. Planta Paştelui, o plantă toxică

Planta conţine substanţe toxice atît pentru animale, cît şi pentru om, ea are un alcaloid numit anemonina, care poate provoca iritaţii ale pielii sau chiar iritaţii gastro-intestinale în cazul în care este ingerată. Are un gust amar şi poate provoca greaţă, vărsături şi diaree. 

3. Poate fi folosită ca medicament

Deşi este o plantă toxică, ea este utilizată în anumite condiţii în medicina naturistă împotriva paraliziei, a reumatismului şi a gutei. Substanţele conţinute de ea au efect sedativ şi relaxant. Trebuie de spus că orice tratament cu această plantă nu trebuie făcut decît la sfatul şi sub supravegherea unui medic. Studiile de pînă acum au inclus-o în rîndul plantelor care pot cauza moartea. 

4. Folosită pentru vopsirea ouălor

Planta se găseşte în natură sub diferite culori, de la alb, galben, roşu, lila sau oranj, iar pentru că pigmentul său este foarte puternic, femeile de la ţară o foloseau pentru vopsirea ouălor. În vasul în care fierbeau ouăle se puneau petalele şi se obţineau astfel diferite culori. 

5. Considerată plantă protectoare

Potrivit tradiţiei populare, florile de anemona au puteri miraculoase, fiind considerate o barieră în calea spiritelor rele şi a magiei negre. În legendele greceşti, anemonele mai erau numite şi „lacrimile Afroditei”.

Cum plantăm Floarea Paştelui

Floarea Paştelui este o plantă sălbatică, care creşte la baza tufişurilor şi în pădurile de foioase. Tocmai din acest considerent, dacă vreţi să o plantaţi în gradină, este indicat să-i respectaţi condiţiile de dezvoltare.
Florile se plantează într-o zonă însorită din gradină, în lunile de toamnă sau primăvara devreme. Este recomandat ca solul să fie bine drenat, bogat în humus. Deoarece nu este o plantă pretenţioasă, Floarea Paştelui nu necesită un sol îmbogăţit cu substanţe fertilizante.
Înainte de a planta rizomii, ţineţi-i la înmuiat o zi. În pămînt aceştia se introduc la o adîncime de 5-10 centimetri. Pentru a se putea dezvolta în voie, este indicat să se lase o distanţă de 10 cm între plante şi 30 cm între rînduri.
Nu este indicat să se planteze Floarea Paştelui în apropierea grădinii de legume, deoarece poate inhiba creşterea acestora.

Beneficiile anemonei

Pentru terapii se foloseste toata planta, dar mai ales rizomul si florile. In stare proaspata, planta este toxica. Floarea Pastelui este utilizata impotriva paraliziei, reumatismului si gutei. Are acţiune sedativa, relaxanta. Anemone pulsatilla este bogata in uleiuri volatile, acid anemonic, alcaloizi.

Se poate folosi pentru uzul intern pentru a trata afectiuni nervoase, dismenoree, migrene, infectii respiratorii, astm, diaree. Se prepara sub forma de infuzie sau tinctura.

De asemenea, aceasta planta se poate folosi si pentru uzul extern pentru a trata infectii dermatologice, furuncule, dureri de urechi si se prepara sub forma de ulei din planta, tinctura sau comprese.

Aceasta planta tine cartitele departe.